luni, 26 septembrie 2022

CERUL DIN POEM

 Noaptea clocotește-n sânge

noaptea clocotește-n piept

cerul Doamne iată curge

parcă-n muzică direct


Noaptea clocotește-n piept

noaptea spumegă-n cuvânt

printre zile drumul drept

ocolește doar un gând


Noaptea spumegă-n cuvânt

cerul Doamne iată curge

între prost și înțelept

noaptea clocotește-n sânge


Noaptea clocotește-n piept

ce viață ce moarte ce aștept


Costel Zăgan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

SUBLIMA COMEDIE

 Ca și o speranță dusă domnilor eu râd în rusă câinele râde-n engleză doar așa de antiteză O rață râde în cehă mai ceva decât o sfeclă numai...